Cine a agitat borcanul?

Circulă pe internet o povestire care exprimă într-un mod simbolic, dar foarte semnificativ, cum se realizează controlul maselor de oameni prin dezbinare.

Și imaginea prezentată este aceea a unui borcan, în care se găsesc un număr egal de furnici negre și roșii. Acestea sunt liniștite atâta timp cât nu se petrece nimic special cu borcanul. Dar, în momentul în care cineva îl ia și îl agită, atunci furnicile negre și cele roșii se vor ataca, crezând că celelalte sunt dușmanul. Ele vor pune pe seama celorlalte mișcarea bruscă care a apărut, fără să bănuiască măcar că a existat o a treia forță care a creat agitația. Aceasta, în realitate, este singurul dușman.

La fel se petrece și în societatea noastră când partidele suveraniste se luptă cu partidele progresiste, femeile se luptă cu bărbații, tradiția cu progresul, tinerii cu bătrânii și albii cu persoanele de culoare.

În realitate orice formă de separare are o cauză, care, de multe ori, este nevăzută. Cel mai adesea aceasta este o a treia parte, care, fie a avut un interes ca să declanșeze acea luptă și dezbinare, fie a făcut-o inconștient din prostie.

Aceste forme de dezbinare pot fi programate prin inginerie socială, și apoi conflictele și dezbinarea sunt alimentate pentru a realiza anumite scopuri politice, financiare sau de control. Istoria ne confirmă realitatea acestor fenomene care au existat cu precădere în sistemele dictatoriale, autoritare. S-a petrecut în trecut, dar, mai mult decât mulți dintre noi bănuiesc, se petrece și în zilele noastre.

Așadar, atunci când vedem un conflict în societate, între un grup de oameni și altul, întrebarea importantă nu este „cine are dreptate?”, ci „cine a agitat borcanul?” Și, la fel de bine, am putea să întrebăm „care sunt motivele pentru care a făcut-o?”