Inteligența artificială și problemele de cogniție pe care le produce
Inteligența artificială a devenit tot mai prezentă în societatea noastră. Utilizarea acesteia pentru consultanță sau suport pentru învățare, are un impact nefast serios asupra cogniției, conform cercetărilor științifice. Acestea confirmă ceea ce unii utilizatori au observat deja de-a lungul timpului.
„Deși instrumentele bazate pe inteligență artificială pot uimi prin viteza și fluența lor, dependența excesivă de ele ne poate stupefia, făcându-ne mai lenți, mai apatici și mai puțin capabili să gândim singuri” scrie Ngaire Woods(1) într-un articol analiză de pe Project Syndicate. Aici ea face trimitere la mai multe studii realizate de cercetători.
În ultimele două decenii, smartphone-urile și celelalte dispozitive de conectare la internet, ne-au subminat din ce în ce mai mult capacitatea de a fi atenți, de a lua decizii și de a finaliza cu succes sarcinile. Aceasta s-a realizat prin distragerea atenției cu notificări și atragerea într-o acțiune de derulare la nesfârșit a mesajelor și a articolelor.
Dorința de a ne verifica telefonul este hrănită de mica recompensă pe care creierul o înregistrează cu fiecare mesaj primit. Aceasta creează dependența și distragerea. Studiile arată că aceste întreruperi împreună cu plăcerea de moment pe care o oferă derularea diferitelor mesaje pe internet, fac mai dificilă concentrarea asupra sarcinilor care necesită o susținere pe termen lung. De asemeni apare o diminuare a memoriei.
Diminuarea memoriei apare și datorită faptului că informațiile sunt din ce în ce mai ușor accesibile. Aceasta duce și la o capacitate redusă de a organiza informațiile când trebuie să luăm decizii.
Cercetătorii au început să studieze „efectul Google” cu ceva timp în urmă, evidențiind impactul negativ asupra memoriei pe care îl are dependența crescândă de telefonul mobil. Dacă ne gândim puțin, generațiile anterioare trebuiau să memoreze mult mai multe date decât trebuie să facem noi astăzi. De la numerele de telefon sau adrese până la diferitele informații necesare pentru o cultură generală solidă.
„Scăderea capacității de a raționa corect și de a construi un argument solid este cel mai recent efect nefast al IA, pe măsură ce tot mai multe persoane își deleagă gândirea către ChatGPT, Gemini sau DeepSeek. Studiile arată că această «descărcare cognitivă» ne împiedică capacitatea de a gândi clar, de a recunoaște conexiunile logice și de a identifica argumentele eronate. Este echivalentul mental al diminuării rutinei de exerciții fizice – pe termen scurt, puteți economisi energie, dar, în timp, propria forță scade.” mai spune Woods.
Înainte de existența inteligenței artificiale, cercetătorii trebuiau să caute pe internet, în bazele de date sau în biblioteci și să analizeze cu atenție sursele. Procesul de cercetare determina mintea să memoreze, să analizeze, să judece. Dacă această muncă nu mai este realizată, aceste abilități ajung să slăbească.
Un alt aspect important este legat de faptul că inteligența artificială este antrenată să fie plăcută iar aceasta conduce la o lingușire a utilizatorului. Aceasta conduce la o încețoșare a gândirii și „are o latură întunecată, ca atunci când modelele de IA sunt de acord cu autodiagnosticări incorecte în caz de boală sau oferă sugestii dăunătoare”.
Ca soluții la aceste probleme este necesar să ne antrenăm creierul să își amintească diferite informații, să raționeze și să accepte critica constructivă. Deci să realizăm memorarea ca exercițiu zilnic pentru creier. De asemeni să ne antrenăm în analiza și critica constructivă pentru a cunoaște valoarea informației și a cultiva capacitatea de a face alegeri juste.
O soluție pentru reducerea distragerii atenției este crearea unor spații în care să nu folosim dispozitivele de acces la internet. În mod asemănător cu interzicerea accesului la telefon în timpul lecțiilor în unele școli din țările unde este reglementat acest lucru. Ca un exemplu este Regatul Unit unde aproximativ 90% dintre școli aplică această regulă.
Note:
1. Ngaire Woods este decană a Școlii de Administrație Publică Blavatnik de la Universitatea Oxford.
Surse:
Project-Syndicate
Studii:
THE INFLUENCE OF DIGITAL DISTRACTION ON COGNITIVE FUNCTION AND PERFORMANCE
Examination of Neural Systems Sub-Serving Facebook “Addiction”
Google effects on memory: Cognitive consequences of having information at our fingertips
The effects of over-reliance on AI dialogue systems on students’ cognitive abilities
The Architecture of Cognitive Amplification
SycEval: Evaluating LLM Sycophancy
Is ChatGPT actually fixed now?
